RIL promovat. Recalcularea pensiilor prevazute de Legea nr. 119/2010

Recursul în interesullegii a fost facut de multa vreme ASTAZI ABIA A FOST PROMOVAT. ASTEPTAM SA FIE ADMIS SAU RESPINS! Se stia de el si de aceea s-au suspendat multe procese iar pana la judecarea lui la ICCJ se vor mai suspenda altele. Intrebarea este :DE CE VA ANALIZA ICCJ (este ea abilitata sa faca asa ceva?) prevederile art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea
pensiilor prevăzute de art.1 din lege.


CITI SI :

http://www.juspedia.ro/jurisprudenta/9035/prioritatea-aplicarii-dispozitiilor-comunitare-aplicabile-in-raport-cu-norma-interna-contrara-conventiei/

Sa nu uitam ca atat procurorul general cat si membrii CCR sunt NUMITI pe criterii politice - evident, numiti de majoritatea politica aflata la guvernare. Prin urmare, in orice cauza generata politic, obiectivitatea acestora este ZERO. Deasemeni valabila afirmatia si in cazul intereselor de grup, in speta, "de casta" - magistrati. Aceasta duce la totala lipsa de credibilitate a deciziilor astfel generate. Desigur este NE - credibila decizia CCR conform careia "este constitutionala orice taiere de pensie, inafara de a lor". Faptul ca acum se incearca o noua "aburire" implicand si o noua tergiverzare nu semnaleaza decat o noua tentativa (hoteasca) a actualului regim , de a se exonera de la plata obligatiilor ce-i revin. Evident se torpileaza implicit si capitolul corespunzator din legea bugetului pentru anul viitor. Hotia si arbitrariul discriminator sunt generate si de faptul ca pensiile ne-au fost furate discriminativ fata de magistrati (contrar deciziei mincinoase si "trase de par" a CCR) si contrar modului de calcul fata de salariatii din sistemul de aparare, carora le-au fost stabilite echivalari si punctaje "din burta". Prin urmare discriminarea este EVIDENTA. Oricum tot la CEDO ajungem. Va trebui sa-i ingropam in desdaunari, sa se invete minte.

Avem un îndrumător pentru un (adică una mie) proces la CEDO ... http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26488/Cum-poti-da-statul-in-judecata-la-CEDO-daca-ti-au-fost-incalcate-drepturile.html

Da, foarte util articolul recent publicat pe avocatnet.
Lamureste, pentru cei care inca nu stiu, cateva lucruri importante:
- ne putem adresa Curtii numai dupa epuizarea cailor de recurs interne
- ne putem adresa initial direct in limba romana
- scrisoarea se trimite doar prin curier si nu prin fax sau email
- examinarea scrisorii de catre CEDO este gratuita
- ....
Gasim si alte informatii utile iar la acest articol sunt atasate trei fisiere:
- Conventie drepturile omului
- Formular cerere adresata CEDO
- Instructiuni completare formular

Recursul în interesul legii (RIL) este o procedură juridică, cuprinsă în art. 329 din Codul de procedură civilă și are ca scop interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. Motivarea RIL apare ca urmare a soluționării în mod diferit a unor probleme de drept de instanțele judecătorești naționale.
RIL este soluționat de Inalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la sesizarea procurorului general de pe lângă ICCJ, printr-un complet format din min. 20 de magistrați ai ICCJ, urmând ca acesta să se pronunțe printr-o decizie.
Deciziile au caracter obligatoriu pentru viitor pentru toate instanțele de judecată, care soluționează cauze de speța care face obiectul RIL. Deciziile sunt obligatorii pentru instanțe de la data publicării deciziei în M.O. al României, Partea I.
În data de 13.10.2011 a.c., ICCJ a fost sesizată cu RIL de către procurorul general de pe lângă Parchetul ICCJ din oficiu și la solicitarea colegiilor de conducere ale Curților de Apel Craiova, Brașov și Cluj, având ca obiect statuarea elementelor de drept privind aplicarea unitară a Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Promovarea RIL este motivată de faptul că în aplicarea Legii nr. 119/2010 instanțele de judecată sau pronunțat în mod diferit, în sensul că unele instanțe au admis acțiunile și s-au pronunțat pentru anularea deciziilor de recalculare a pensiilor, iar altele au respins acțiunile promovate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor,.

Decizia care urmează a fi pronunțată de ICCJ în cadrul acestui RIL va afecta direct procesele pe care le avem pe rol la tribunalele județene sau curțile de apel.
Sentințele pronunțate până în prezent, care au devenit DEFINITIVE si IREVOCABILE, NU SUNT INFLUENȚATE de decizia ce va fi pronunțată de ICCJ. Vor fi influențate numai acele contestații care sunt în curs de judecată sau vor intra pe rolul instanțelor.
RIL urmează a fi dezbătut în data de 12.12.2011?????

La ICCJ se judeca un RIL care-i tine cu sufletul la gura pe cei carora li s-au recalculat, prin taiere dramatica, pensiile profesionale. Pentru prima data, un avocat depune puncte de vedere in care argumenteaza de ce RIL-ul este inadmisibil! In UE nu exista notiunea de “pensie speciala!
Luni, 12.12.2011, la Inalta Curte de Casatie si Justitie are loc judecarea recursului in interesul legii introdus de Procurorul General al Romaniei Laura Codruta Kovesi (foto) in ce priveste modul de judecare al cauzelor in care o serie de persoane din sistemul judiciar au dat in judecata statul dupa diminuarea drastica a pensiilor lor, printr-o recalculare care a fost contestata la instantele de pe intreg teritoriul tarii. Multe dintre instante au dat castig de cauza reclamantilor din contencios, alte complete au respins actiunile acestora. Unul dintre motivele RIL-ului introdus este legat de examenul de jurisprudenta are „releva ca opiniile divergente exista atat sub aspectul proportionalitatii masurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmarit, cat si sub aspectul existentei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010”.

http://static.luju.ro/files/decembrie/11/PUNCT_DE_VEDERE_bolcas.pdf

Sursa:http://www.luju.ro/

OK! Si este cineva pe la ICCJ sa afle decizia care se va lua ??? Cat de mult atarna in balanta dreptatii pe la Curtile de apel respectiva decizie si daca judecatorii sunt obligati sa o puna in practica!

E plin de reporteri la ICCJ. Este posibil sa aflam ce s-a decis in cateva minute dupa luarea deciziei, inclusiv comentarii la cald.
Fiti pe faza!
Urmari: pentru personalul navigant cred ca indiferent de decizia de astazi a ICCJ, va trebui sa ajungem la CEDO. Dar vom trai si vom vedea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice

C O M U N I C A T
În şedinţa din 12 decembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
Decizia nr.29 în dosarul nr. 29/2011.

Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege.
Obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Purtător de cuvânt al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
judecător Georgeta Barbălată

Nici nu s-a facut cunoscut bine hotararea de respingere a RIL ului si instantele pangaresc pe mai departe dreptatea cautata de unii dintre noi. Desi am depus concluzii scrise identice cu altele in cazuri in care s-a castiigat la diferite curti de apel, eu am pierdut astazi la Galati fondul la constatarea ca nelegale a normelor prevăzute de art. 8, art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 11 din HG nr. 737/2010. Urmeaza recursul la ICCJ. Sa le fie de cap la toti cei care ne pun piedici si sa aibe ei ce manca pana or plesni de grasi. Sper sa ajunga la saturatie cat mai repede cu putinta!

Imi pare nespus de rau pentru dvs. Cum s-a intamplat asa ceva dupa respingerea RIL-ului?

Eu stiu ca noi avem pensii de serviciu si nu "speciale". Termenul de "speciale" este total gresit, in mos voit si tendentios, asa incat va trebui atacat de oricate ori este nevoie. Este o vrajeala tipica a guvernantilor la putere. In toate demersurile ANAP si in documentele elaborate va trebui mentionat distinct acest aspect.

In Monitorul Oficial nr 925/27.12.2011 s-a publicat Decizia nr. 29/2011 a ICCJ prin care se respinge RIL-ul pentru aplicarea Legii 119/2010, cu motivarea respingerii.

ICCJ lasa la latitudinea instantelor posibilitatea de a constata in ce masura, in fiecare caz, ingerinta in dreptul de pensie este disproportionata.
Proportionalitatea ingerintei ar fi compromisa daca:
-reclamantul suporta o sarcina excesiva, exorbitanta care excedeaza marjei de apreciere a statului in aplicarea politicilor sale sociale;
-reclamantul este lipsit total de beneficiul social reglementat;
-reclamantului i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenta.
ICCJ mai stabileste ca, in aprecierea proportionalitatii ingerintei, mai pot fi avute in vedere, nu limitativ, criterii ca:
-indemnizatia sociala pentru pensionari prevazuta de art 7 din Legea 118/2010
-pensia medie lunara
Toate acestea analizate functie de situatia concreta a reclamantului.
ICCJ nu poate da solutii cu caracter general de apreciere, cum ca justul temei al ingerintei in dreptul de pensie ar fi fost incalcat in toate situatiile de L 119/2010, pentru ca aceasta ar echivala cu abrogarea legii.
Redau mai jos partea finala a deciziei:

"Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.
Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).
În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), cât şi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stec ş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.

Totodată, instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).
Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.
Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.

Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa „raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizată în toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).

Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţă importantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.

Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fără a stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.

În acelaşi timp, fără a fi limitative, în ansamblul circumstanţelor obiective de analiză, ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizaţia socială pentru pensionari (prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunară, după cum vor trebui identificate circumstanţele particulare ale cauzei.

Este esenţial a se constata că în privinţa fiecărui reclamant în parte a fost depăşit un anumit „prag de dificultate“ pentru ca instanţa europeană însăşi să constate o încălcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cum se reţine, de exemplu, în Decizia asupra admisibilităţii în Cauza Hasani împotriva Croaţiei).

Totodată, este necesar a se preciza că în analiza raportului de proporţionalitate instanţele trebuie să urmărească raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie şi în care Curtea însăşi a analizat tipuri de „ingerinţe“ în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestaţiile de asigurări sociale, iar nu să se recurgă la specia proximă (încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, de tipul privării de proprietate) ori la alte cauze prin care au fost reclamate alte încălcări (chiar perspectiva analizării discriminării în legătură cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional având alţi parametri de evaluare).

Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.

În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.

Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).

Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.

Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.

Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, că raportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.

În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate."

Cititi intregul document in Monitorul Oficial de la pagina 43 la 48:
http://www.moficial.ro/2011/0925.pdf

Cum comentati?

Curtea de apel BUCUREŞTI
Numãr unic dosar: 47428/3/2010
Înregistrat în data de: 13.09.2011
Obiect dosar: contestaţie decizie de pensionare
Materia juridicã: Asigurări sociale
Stadiu procesual: Recurs
Părţi: Click aici pentru lista completă a părţilor
http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MzAwMDAwMDAwMzU0NzIw


TERMENE DE JUDECATÃ:
Data Detalii
25/11/2011 Amână pronunţarea
Solutie: Încheiere. Amână pronunţarea cauzei la data de 02.12.2011. ST/ML
02/12/2011 Amână pronunţarea
Solutie: Încheiere. Amână pronunţarea cauzei la data de 09.12.2011. ST/ML
09/12/2011 Amână pronunţarea
Solutie: Încheiere. Amână pronunţarea cauzei la data de 16.12.2011. ST/ML
16/12/2011 Amână pronunţarea
Solutie: Încheiere. Amână pronunţarea cauzei la data de 20.12.2011. ST/ML
20/12/2011 Nefondat
Solutie: Decizie civilă. în opinie majoritară: Respinge recursul, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică. ST/ML Cu opinia separată a doamnei judecător Melania Stanciu, în sensul admiterii recursului, modificării sentinţei, admiterii în parte a cererii, anulării deciziilor de recalculare contestate şi obligării pârâtei la plata diferenţelor între pensia în plată anterior recalculării prin deciziile anulate şi pensia efectiv achitată după recalculare.
Pagina 1

Ultima actualizare: 21.12.2011
Sursa:
http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MzAwMDAwMDAwMzU0NzIw

La ce era sa ne asteptam? Imi pare nespus de rau. Printre petitionari sunt multi colegi ai mei, prieteni sau cunostinte mai noi. Ar mai fi o speranta la ICCJ. Am observat printre petenti cativa stabiliti prin SUA. MAI FRATILOR FACETI PUTIN TAMBALAU PE ACOLO... POATE VA AUDE CINEVA !
Eu am spus ca nu a fost o alegere tocmai buna in privinta "apararii" voastre... nu m-a auzit nimeni si vad ca nici voi, membrii simpli nu vreti sa faceti o schimbare.
Sa mai speram... cu toate ca deziluzia ramane si isi pune amprenta pe psihicul nostru.

Pai... mai avem posibilitatea sa cerem ceva de la ICCJ? Nu cumva, dupa fond si recurs pierdute, urmeaza Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg?

Chiar nu mai stiu care este urmatorul pas! Daca nu intervine dl Totolici , o sa ma interesez. Oricum mai sunt cai de atac la recursul pierdut. Nu se poate sa ramanem asa... ca prostii. Sunt multe dosare in care s-au dat decizii favoirabile petentilor. Cu predilectie parlamenatari si grefieri. Ce? Ei au trei... (scuza-ma, m-am enervat!) sau sunt mai cu mot decat noi?
Cu bine!

Marian Covache a scris:

Eu am spus ca nu a fost o alegere tocmai buna in privinta "apararii" voastre... nu m-a auzit nimeni si vad ca nici voi, membrii simpli nu vreti sa faceti o schimbare.
si-apoi:
Daca nu intervine dl Totolici , o sa ma interesez

Intervin la solicitarea dumneavoastra, dar nu inteleg ce vreti sau ce ati vrut sa spuneti cu alegerea apararii si cu schimbarea!
Unii (putini) au mers in instante fara specialisti (avocati), altii au mers in instanta individual, asistati de avocati, altii au mers in instante in grupuri mici tot cu avocati, iar cei mai multi (membrii ANAP) au mers in instante in grupuri foarte mari asiastati de case de avocatura, care au lucrat in echipa. Mai recent si-aceste dosare s-au disjuns in dosare mai mici sau pe criteriu teritorial avand aceiasi avocati sau alti avocati.
Dupa cum ati aflat au fost procese castigate sau pierdute indiferent de aceaste metode sau moduri de reprezentare in instante si indiferent de instanta.
Asa ca eu nu vad unde-i greseala in alegere, atat timp cat, se pare ca nu a reusit nimeni sa revina definitiv la pensia de serviciu, indiferent de alegerea facuta.
Cam ce intelegeti dv prin exprimare "nu vreti sa faceti o schimbare"?

Eu sper ca schimbarea o sa vina in 2012. Dar nu in ce priveste scopul nostru, organizarea noastra, actiunile noastre..., ci in schimbarea celor cu care ne batem si ne judecam.

Interesati-va, asa cum ati spus mai sus si tineti-ne la curent cu tot ce aflati!

In ce priveste RIL-ul respins, cred ca motivarea ne este favorabila. Au fost luate in discutie si lamurite cateva aspecte: legea 119 este constitutionala, statul are dreptul sa diminuieze veniturile in conditii de criza, dar si faptul, foarte important pentru noi, ca diminuarea pensiilor trebuie sa se faca tinad cont de proportionalitate. In acest sens recititi:

Citat :

Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa „raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizată în toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).
Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţă importantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.

Amintiti-va ca sunt date publice din care reise ca, de exemplu gerfierilor si altor categorii le-a fost diminuata pensia cu 20-30%. Dar pensionarilor personalului navigant din aviatia civila li s-a redus pensia cu 90% in medie, ajungand in septembrie 2010 de la 9000 la 900 lei. Intre timp, prin introducerea dovezilor de venituri, a adeverintelor, a luarii in consideratie a grupelor de munca, a unor recalculari s.a.m.d., unor colegi li s-a mai marit un pic pensia fata de acum un an.
Oricum faptul ca ICCJ-ul se exprima clar cu privire la necesitatea respectarii „raportului rezonabil de proporţionalitate“, este pentru noi, aviatorii, un argument sa putem lupta in continuare macar pentru a se pune in practica acesta cerinta. Eu, avand in vedere dificulatile bugetului Romaniei, as accepta o dimiunuare rezonabila a pensiei de serviciu, asa cum s-a facut altor categorii de pensionari.
Poate instantele vor obliga puterea sa aduca amendamente legislatiei prin care sa stabileasca un raport de proportionalitate rezonabil.

Pana a se ajunge la CEDO trebuie sa fie epuizate toate caile de atac din Romania. Asa ca mai exista posibilitatea contestaţiei în anulare ce se va face la ICCJ.

Trebuie îndeplinite în prealabil anumite condiţii la nivelul instanţelor naţionale
Trebuie să fi epuizat în statul în cauză toate căile de recurs la care puteţi face apel pentru a remedia situaţia de care vă plângeţi (cel mai des urmat, dacă e cazul, de un apel şi chiar de un recurs în faţa unei instanţe superioare, cum ar fi
curtea supremă, în cazul în care aceasta există);
Trebuie ca pe parcursul exercitării acestora să fi prezentat în fapt, în faţa instanţelor naţionale, încălcările drepturilor din Convenţie pe care consideraţi că le-aţi suferit;
De la data deciziei definitive în statul în cauză (în general judecata instanţei supreme) nu dispuneţi decât de 6 luni pentru ca plângerea dumneavoastră să poată fi introdusă la Curte.

Dle Adrian!

I) Cu respectul cuvenit, va reamintesc faptul ca instantele de judecata nu vad cu ochi buni anumite case de avocatura din Bucuresti. Din motive ce nu depind de noi in cazul de fata. Nu am nimic comun sau impotriva unor avocati care le reprezinta, dar... am avut ocazia sa le vad practica la bara si m-am indoit de pregatirea lor. In cazul anap ( unde nu fac comentarii la pregatirea avocatilor) vreau sa spun ca este conjugata adversitatea judecatorilor impotriva unora dintre avocati cu advestitatea fata de personalul navigant si pensiile nesimtite mediatizate in scop marsav si exagerat cu cazurile Geica si Iovan. Revin la avocati si sustin ca altii, aproape necunoscuti, tineri dar bataiosi ar fi avut mai multe sanse de reusita. Asa cum ati spus si dvs, au fost aviatori care s-au reprezentat singuri in instante. Cum au reusit ei sa convinga judecatorii ca au dreptate si ditamai casele de avocatura pierd procesele pe banda rulanta?


II) REFERITOR LA ICCJ-ul se exprima clar cu privire la necesitatea respectarii „raportului rezonabil de proporţionalitate“!
Cum credeti ca vor pitea stabili instantele cat la % din pensie mi s-ar cuveni mie si cat la % s-ar cuveni dvs? Tinand cont ca traima amandoi in doua judete sarace, fara caldura si cu o administratie de rahat? Ar tine cont de faptul ca mie imi trebuie circa 800 de lei pentru medicamente lunar si ca am o rata la banca de 300 de euro in fiecarte luna pe timp de 7 ani? Nu credeti ca justitia ar avea mai mari puteri decat Dumenzeu, singurul in masura sa stie cat si ce ne trebuie fiecaruia dintre noi? Nu dle Adrian, pensia de serviciu trebuie sa fie pensie de serviciu. Modalitatea de acordare a ei nu priveste instanta de judecata. instanta trebuie a tina cont de legea pe care a dat-o cel care mai ieri a taiat-o!

Va salut, fara resentimente ci cu o sincera dorinta de prietenie !

I. Cat se poate de sincer va spun si eu ca dorinta dv de prietenie nu poate fi sincera atat timp cat aruncati cu noroi si incercati sa creati discordie. Poate vreti sa fiti prieten cu cineva dar cu asemenea atitudine nu se poate.
Spuneti ca ditamai case de avocatura ..., pai dumneavoastra personal, care nu ati fost reprezentat de aceste case de avocatura (poate singur sau cu avocati incepatori, cum spuneti) ati reusit sa va recastigati pensia de serviciu? Da sau nu? Eu stiu ca NU.
Si-atunci de ce credeti ca am gresit noi care am apelat la avocati mai cu renume iar dv care nu ati apelat la aceiasi avocati credeti ca ati procedat mai bine?
Acum ne batem in avocati?
Ati incercat ceva de genul acesta si anul trecut si nu am inteles nici acum de ce nu putem colabora cu totii, fara sa ne atacam. Am primit si-am transmis la randul meu pe email exemple de procese castigate in cateva instante. Ne-am ajutat si sper sa ne ajutam in continuare dar haideti sa ne canalizam eforturile spre ceea ce ne doare si nu sa ne balacarim in contraziceri care pot doar sa ne umple de nervi, pesimism si deznadejde.

II. Referitor la RIL. Eu incerc sa iau din el, din motivare, din tot ce se spune acolo, numai ceea ce ne poate folosi noua in procesele viitoare. ICCJ-ul a analizat felul cum s-au judecat procesele celor afectati de legea 119 (atentie ca sunt si ale categorii nu numai aviatori) acceptand ca valabile, legale, doua din cele trei aspecte care-au dus la pierderea sutelor de procese in toata tara.
Iar al treilea aspect, cel al "raportului rezonabil de proportionalitate", pe baza caruia s-a respins RIL-ul, i-a determinat pe judecatorii ICCJ sa arate ca in multe cazuri scaderea pensiei a fost total disproportionata. Si-acesta este un argument pe care-l putem folosi fiecare, chiar coroborat cu argumentele prezentate de dv. mai sus: necesitatea medicamentelor, ratele la banci...
Spuneti dv ca "pensia de serviciu trebuie sa fie pensie de serviciu" si eu sunt de acord. Dar sunt de acord ca pensia de serviciu sa se numeasca si pensie de limita de varsta in sistemul public sau pensie ocupationala sau speciala sau "cum vrea muschii lor". Important este cuantumul acesteia si-acesta este motivul pentru care ne zbatem si ICCJ-ul este deacord cu noi.
Si-avem exemplul militarilor care, pe aceeasi lega 119 dar pe HG 735 sau OUG 1/2011, au ramas, in mare, cam cu aceleasi pensii pe care le-au avut in august 2010.
Iar cand am spus de conjuntura economica nefavorabila poate intelegeti acum. Asa cum salariatii bugetari au suportat o scadere a veniturilor cu 25% (revenind apoi cu 15%), asa cum majoritatea pensionarilor contribuie acum suplimentar fata de 2010 cu 5,5% la sanatate, asa cum toata populatia contribuie suplimentar la bugetul statului cu 5% (tva de la 19 la 24), sigur ca si noi putem intelege sa contribuim cu toate acestea raportate la pensia de serviciu si chiar cu ceva suplimentar fata de ceilalti.
Daca e sa propunem guvernului variante, le reluam si poate gasim si altele fata de cele propuse de noi si alte categorii de pensionari cu pensii de serviciu. Amintiti-va ca din februarie 2010 cateva sute de aviatori au semnat o petitie catre guvern, presedinte, parlament, cu zeci de pagini de argumente foarte convingatoare, pentru a se tine cont de ele in cadrul dezbaterii proiectului de lege care ne-a nenorocit. Atunci s-au trimis de catre unii colegi sute de adrese, memorii, petitii sa ne aparam drepturile castigate conform legii.
Si-au fost facute din parte noastra si propuneri de impozitare suplimentara, de plafonare a pensiilor la nivelul salariului presedintelui, de scadere a pensiilor doar pentru 6 luni, daca va mai amintiti s.a.m.d.
La acestea m-am referit eu si nu la a face bugetul de familie al vreunui coleg. Dar, daca insitati, in drum pre mare, ma opresc pe la Braila, pregatiti damigeana de vin si pestele din Dunare si-ncerc sa va ajut la intocmirea unui buget de familie.

Cititi inca odata RIL-ul, cititi petitia semnata de noi in primavara lui 2010, cititi reglementarile dupa care s-au stabilit pensiile militarilor...., trageti o gura de aer, numarati calm pan al 100 si-apoi cu optimism si incredere sa discutam constructiv.
De acord?

Daca pentru comentariul dvs fata de ce se intampla cu pensia si procesele noastre nu am ce sa spun , pentru ca nu mai vreau sa intru intr-o polemica inutila cu dvs ( sper ca nu sunteti PDList dupa cum lasati sa se inteleaga din text) , pentru penultimul pasaj v-as sfatui sa aveti grija de bugetul familiei dvs si sa va chibzuiti asa cum credeti de cuviinta banisorii. Eu nu ma vait , am suficienti cat sa cheltui fara griji si nici nu am nevoie de meditatori. Fata de unii dintre colegii dvs am si eu destule cursuri in afara scolii militare si am o experienta deosebita in a manipula... atat bani cat si oameni.
Faptul ca in drumul dvs spre Marea Neagra va veti opri la Braila nu poate decat sa fie un prilej de bucurie pentru noi ( eu si Frunza cel putin, sa nu-l amestec pe Bebe sau Matei care au alte preocupari - dar sunt convins ca vor fi si ei la fel de bucurosi) de o revedere cu un coleg si tovaras de breasla. Damigeana cu vin nu este un obstacol si nici saramura ori fripturile sau mititeii la gratar. Am si cazare , asa ca puteti poposi pe meleagurile lui Panait Istrati, ale lui Codin si Chirei Chiralina cat doriti dvs.

SI TOTUSI:
La Tribunal am castigat procesul pentru repunerea in drepturi a deciziei initiale de pensionare ( dar am recurs in 26 ianuarie) si l-am castigat singur. La fel si cu indexarea pensiei cu rata inflatiei Daca imi taiau pensia cu 25 % nu spuneam nici "pis" dar... unii ganditori -ca dvs- au hotarat cu totul alt fel. Am pierdut la Curtea de Apel procesul pe HG 737, care oricum nu mai era de importanta si nici nu m-am fortat prea tare.Asa ca... va multumesc pentru cele cateva indicii pe care mi le-ati oferiut si mi-au fost de ajutor!